Doctor Mihai Creteanu Jr.
Dacă ai ajuns pe această pagină, cel mai probabil ai fost deja diagnosticata cu fibrom uterin și ești în căutarea unor opțiuni terapeutice, ce exclud histerectomia. Te înțelegem perfect și îți confirmăm că acele dureri insuportabile și sângerările abundente pe care le ai (în perioada menstruației) nu sunt normale. Parcurge informațiile ce urmează și vei lua o decizie mult mai informată.
FIBROMUL UTERIN reprezinta cea mai frecventă tumoră benigna (necanceroasă) ce se dezvoltă în stratul muscular al uterului (miometru). Este cel mai des întâlnit la femeile aflate la vârsta reproductivă. Această tumoră solidă benignă apare la aproximativ 40% dintre femeile aflate la vârsta fertilă și la 40-60% dintre femeile cu vârsta peste 40 ani.
Cauza clară a dezvoltării fibroamelor este neclară, dar se consideră argumentul genetic şi o dezvoltare a susceptibilităţii la stimularea hormonală. Fibroamele variază ca dimensiune de la foarte mici la dimensiunea unui pepene galben sau mai mare. În unele cazuri, pot cauza creşterea uterului ca la o sarcină de luna a cincea sau mai mare.
3 din 4 femei dezvoltă fibroame uterine cândva pe parcursul vieții. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt conștiente de prezența fibroamelor, acestea fiind deseori asimptomatice.
De foarte multe ori, fibromul uterin reprezintă una din cauzele INFERTILITĂȚII.
Dacă te confrunți cu:
sunt foarte mari șansele să ai fibrom uterin.
Un diagnostic concret se poate oferi după realizarea unui RMN pelvin sau a unei ECOGRAFII ENDOVAGINALE.
Este necesar ca pacientelor diagnosticate cu fibrom uterin (în urma consultului ginecologic și a examenelor imagistice) să li se prezinte opțiunile de tratament existente (histerectomie, miomectomie segmentară, terapie hormonală sau embolizare) precum și avantajele și dezavantajele fiecărei metode.
Alegerea modalității terapeutice trebuie să țină cont în principal de dorințele pacientei privind integritatea anatomică, riscurile operatorii imediate și pe termen lung, posibilitatea de a mai avea copii, calitatea vieții după tratament.
Cea mai modernă metodă de tratament este embolizarea – o terapie non-invazivă, non-chirurgicală, ce realizează blocarea arterelor uterine, conducând la devascularizarea și resorbția fibroamelor.
Din anul 2008, Societatea Americană de Ginecologie a inclus embolizarea în linia I (de primă intenție) în terapia fibroamelor.
Pacientele cu fibrom uterin au oportunitatea de a beneficia de cea mai avansată metodă de tratament – embolizarea.
Embolizarea fibromului uterin este considerată o procedură de primă alegere, cu un grad mare de siguranță, concepută pentru a îmbunătăți starea de sănătate a pacientei și pentru a preveni necesitatea unei intervenții chirurgicale complicate, precum miomectomia sau histerectomia.
Procedura de embolizare a fibromului uterin este realizată de o echipă medicală coordonată de către dr. Mihai Crețeanu Jr, medic specialist radiologie intervențională.
Pentru orice metoda terapeutica, exista o serie de indicații și contraindicații. În principiu, orice fibrom uterin, unic sau multiplu, indiferent de dimensiuni, poate fi tratat prin embolizare.
Principalele beneficiare ale acestei metode terapeutice sunt:
𝐸𝑥𝑐𝑒𝑝𝑡𝑖𝑒 fac fibroamele subseroase pediculate. Prezența unei infecții pelvine active sau alergia la iod sunt alte contraindicații.
Metoda standard de tratament, recomandată până în urmă cu două decenii, a fost histerectomia, singura considerată că asigură o cură radicală a fibromatozei uterine. Însă această alternativă este grevată de o serie de riscuri și complicații: timpul lung de recuperare și reintegrarea socială lungă (aproximativ 6 săptămâni), sângerarea post-operatorie, stările febrile, diminuarea funcției sexuale, depresia, riscul crescut al afecțiunilor cardiovasculare.
Totuși, dorința multora dintre femei de a-și păstra capacitatea reproductivă a condus la dezvoltarea de alternative la histerectomie. Astfel a apărut procedura minim-invazivă de radiologie intervențională – embolizarea fibromului uterin.
Embolizarea uterină este efectuată de medicul radiolog specializat în tehnica de radiologie intervențională, în sala de angiografie. Durata procedurii este de aproximativ 30-60 de minute, iar expunerea la raze X, necesară ghidajului angiografic, este de numai 2-4 minute. Astfel, doza de radiații absorbite de pacientă este foarte redusă, mai mică decât cea primită pentru un examen baritat și semnificativ mai scăzută decât cea pentru un examen CT pelvin. Pacienta rămâne conștientă pe toată durata intervenției. În unele cazuri, se poate recurge la o sedare ușoară.
Pacienta este așezată pe masa angiografică în decubit dorsal, cu brațul stâng așezat într-un suport special. Zona articulației cotului este dezinfectată înaintea realizării unei anestezii locale cu xilină. Angiograful ne arată vasele de sânge, știm în permanență unde ne aflăm.
Se puncționează artera brahială și se montează o teacă arterială de numai 1.33 mm grosime (4F). După ce vor fi administrate 5000 u.i de heparină, prin teacă se va introduce intraarterial un cateter. Sub ghidaj radioscopic, cateterul este condus până la nivelul arterelor uterine.
Prin injectarea substanței de contrast, se verifică poziționarea corectă a cateterului (segmentul II al fiecărei artere uterine), se înregistrează imaginea angiografică a structurilor uterine, dimensiunea, localizarea și gradul de vascularizație a fibromului uterin, prezența anastomozelor sau a variantelor anatomice vasculare.
În funcție de acești parametri, se alege tipul și cantitatea de material emboligen folosit. Embolizarea fibromului se face sub control radioscopic, până se obține devascularizarea completă a acestuia și staza substanței de contrast în arterele uterine.
După terminarea embolizării, cateterul și teaca arterială se scot. În aprox. 5-10 minute se obține hemostaza și se aplică un pansament compresiv ce va fi menținut până a doua zi dimineața. În primele 4 ore pacientei îi este interzisă îndoirea antebrațului stâng.
După embolizare este posibil să simțiți durere timp de câteva ore după intervenție. Durerea se poate asemăna cu durerea din timpul ciclului. Intensitatea durerii diferă însă mult de la o pacientă la alta, putând varia de la o ușoară jenă pâna la crampe abdominale destul de intense.
În astfel de cazuri se administrează medicație analgezică. Pentru confortul pacientei se pot administra substanțe analgezice de la începutul intervenției. Durerea post-embolizare este o manifestare normală, cu o durată de câteva ore dar care poate fi combătută eficient prin medicația adecvată.
Veți bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
Deși este o procedură sigură, ca orice tratament medical, embolizarea prezintă anumite riscuri:
Pe lângă rezultatele benefice în tratamentul infertilității numeroase studii pe termen lung privitoare la procedura de embolizare a fibromului uterin indică faptul că peste 90% dintre femeile care optează pentru această metodă minim-invazivă „uită” de simptome dureroase precum: menoragie, dismenoree, metroragie, durere pelvină, presiune pelvină, senzație de balonare abdominală, mărirea abdomenului, durere de spate, disurie, dispareunie, incontinență urinară, obstrucție ureterală.
De asemenea, prin devascularizarea fibromului uterin se așteaptă reducerea cu peste 60% a volumului uterului. Uterul rămâne sănătos și intact!
Se revine la control la recomandarea medicului.
Există și cazuri în care nu se poate realiza această procedură.
Completează cu ușurință formularul de contact, lasă-ne detaliile corecte și complete, apoi urmează să revenim cu o confirmare pentru programarea consultației.