Doctor Mihai Creteanu Jr.
Trebuie precizat chiar de la început faptul că angiografia reprezintă o metodă de diagnosticare, iar angioplastia este tratamentul intervențional. Ambele se efectuează în sala de angiogragie sterilă.
Stenoza de arteră renală presupune îngustarea lumenului uneia sau a celor două artere renale. Arterele renale sunt vasele de sânge care transportă sângele de la aortă către rinichi. Stenoza de arteră renală se complică frecvent cu hipertensiune renovasculară (hipertensiune arterială cauzată de afectarea arterei renale). Important de menționat este faptul că stenoza de arteră renală este responsabilă de o parte semnificativă dintre cazurile de hipertensiune severă, rezistentă la tratamentul medicamentos.
Diagnosticarea stenozei de artera renală, principala cauza de hipertensiune renovasculară, este primordială, având în vedere potențialul ridicat de risc cardiovascular și apariția în timp a insuficienței renale cronice, din cauza nefropatiei ischemice consecutive. Această diagnosticare necesită parcurgerea unor etape, în care cel mai mic element clinic sugestiv nu trebuie neglijat, însă testele specifice de investigare sunt esențiale:
Stenoza de artera renală este principala cauză de hipertensiune renovasculară, fiind destul de frecventă, urcând până la 5-10% din etiologia hipertensiunii arteriale sistemice (HTA).
Stenoza de arteră renală devine semnificativă hemodinamic, o dată cu îngustarea lumenului vascular cu peste 60%, și poate duce la cele două complicații majore ale bolii: producerea hipertensiunii arteriale renovasculare și/sau alterarea parenchimului renal, structural și funcțional (datorită modificărilor presiunilor de perfuzie renală) cu dezvoltarea insuficienței renale cronice.
Evidențierea unei stenoze de arteră renală la un hipertensiv nu implică obligatoriu o relație de tip cauza-efect, pentru demonstrarea naturii renovasculare a hipertensiunii arteriale fiind necesară aprecierea ischemiei distale.
Acești pacienți care prezintă concomitent atât hipertensiune arterială, cât și ischemie renală, cu instalarea în timp a insuficienței renale, trebuie monitorizați atent, și în primul rând diagnosticați, fiind în categoria de mare risc cardiovascular și renal.
Prin intermediul radiologiei intervenționale, în majoritatea cazurilor, putem să înlocuim cu succes revascularizarea chirurgicală printr-o revascularizare percutană. Această tehnica presupune poziționarea unui balon în artera renală la nivelul stenozei balon care, prin umflare, va determina compresia stenozei. Prin acest procedeu artera este redeschisă.
Procedura poate fi completată prin poziționarea unui stent care va permite menținerea patentei arterei pentru un timp mai lung.
Această intervenție va permite ameliorarea sau dispariția simptomelor, îmbunătățirea funcției rinichiului și un control mai bun al tensiunii arteriale.
Indicația de angioplastie a stenozelor de artere renale se stabilește :
Procedura este minim-invazivă și se realizează într-o sala de angiografie. Pacientul se întinde pe masa radiologică, locul de abord arterial de la nivel inghinal este dezinfectat și acesta e acoperit cu câmpuri operatorii sterile. Se efectuează anestezie locală.
Un cateter este introdus printr-o arteră. Traiectoria cateterului prin artere către artera renală este urmărită pe ecranul de radiologie. În varful cateterului se află un balon, care imediat ajuns în artera renală la nivelul stenozei, este umflat timp de aproximativ un minut.
Dacă rezultatul procedurii cu balon nu este satisfăcător (sau, în majoritatea cazurilor, de la bun început) se va implanta la nivelul stenozei un stent metalic de dimensiuni de aproximativ 2 cm lungime și un diametru de 5-6mm. Acest stent va rămâne alipit peretelui arterial, permite menținerea arterei deschise un timp îndelungat. El este integrat încet, încet în peretele vasului.
Procedura durează aproximativ o oră și depinde de localizarea stenozei, de complexitatea și de tipul acesteia (displazie fibromusculară – mai frecvent întâlnită la tineri sau placa de ateroscleroză – mai des întâlnită la vârstnici).
După procedură, pacientul este condus în cameră. Cateterul plasat la nivelul arterei femurale este scos la aproximativ 4-6 ore după procedură. Se stă în poziție întinsă pentru aproximativ 12 ore pentru a evita formarea unei colecții de sange la nivel inghinal. Este indicată hidratarea optimă după angioplastie pentru a ajuta la eliminarea substantei de contrast. Dacă se implantează un stent la nivelul arterei renale, este imperativ ca pacientul să continue tratamentul cu aspirină și clopidogrel pentru a evita închiderea stentului.
Durata acestui tratament este de aproximativ o lună după care trebuie continuat indefinit tratamentul cu aspirina. Externarea are loc de regulă în ziua următoare procedurii.
Urmează ca pacientul să fie urmărit regulat de către cardiologul său pentru ajustarea dozelor de medicație antihipertensivă și un control al funcției renale.
Comparativ cu o intervenție chirurgicală, angioplastia prespune riscuri scăzute. Complicațiile posibile sunt echimoza sau un hematom la nivelul puncției, de aceea e foarte important ca după procedura să stați 12 ore în poziție întinsă în pat, cu piciorul întins.
În cazuri rare, injecția cu produs de contrast cu iod poate determina erupții cutanate sau greață tranzitorie. Insuficiența renală datorită produsului de contrast este risc mult diminuat prin hidratare orală corespunzătoare și prin perfuziile de hidratare care se administrează înainte și după procedură.
Accidentul vascular cerebral, ischemia de membre inferioare, ischemia renală sunt complicații foarte rare.
DE REȚINUT: rezultatele dilatației stenozei de artere renale se reflectă în valorile tensiunii arteriale.
În cazul în care o placă de colesterol e responsabilă pentru stenoză, în 2/3 din cazuri va exista o scădere a valorilor hipertensiunii arteriale ceea ce va permite diminuarea dozelor de medicație antihipertensivă sau chiar stoparea acestora. În caz de displazie, rezultatele sunt și mai bune, cu o rată de succes de 90%.
Se vor efectua ecografii Doppler de control pentru urmărirea persistenței în timp a patentei arterei. Uneori, în 10-20% există posibilitatea unei recidive, mai ales în primele 3-6 luni după procedura. Este foarte important de prevenit această recidivă prin controlul factorilor de risc pentru ateroscleroză: oprirea fumatului, regim alimentar sărac în grăsimi saturate, controlul colesterolului, controlul tensiunii.
Completeaza cu usurinta formularul de contact, lasa-ne detaliile corecte si complete, iar noi urmeaza sa revenim cu o confirmare pentru programarea consultului.