Doctor Mihai Creteanu Jr.
Malformația Arterio-Venoasă Cerebrală (MAV-C) reprezintă o aglomerare de vase de sânge prin care sângele arterial trece direct în venele de drenaj fără interpunerea normală a patului capilar cerebral.
Practic, sângele din arterele din creier curge direct în venele de drenaj, fără a avea capilare normale între ele. Această anormalitate atrage un risc crescut de hemoragie. Sângele generează o presiune crescută în peretele fragil al MAV-ului. MAV-ul își poate crește volumul datorită efectelor acestei presiuni, apăsând pe structurile cerebrale adiacente, producând crize de epilepsie sau lezând creierul generând deficite neurologice.
Diagnosticul acestei afecțiuni se poate stabili în urma unor investigații imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale.
Malformațiile arterio-venoase se asociază cu un risc de sângerare care poate avea consecințe severe, inclusiv decesul. Prin urmare, este extrem de important să beneficiați de o atitudine terapeutică optimă, înainte de dezvoltarea complicațiilor.
Embolizarea are drept scop reducerea permanentă a mărimii MAV și a riscului de sângerare, având rolul de a facilita procedurile curative și de a scădea riscul pentru pacient.
Simptomele date de malformațiile arterio-venoase cerebrale variază în funcție de locația malformației. Aproximativ 88% dintre persoanele afectate de MAV-C sunt asimptomatice; adesea malformațiile sunt descoperite ca parte a unei autopsii sau în timpul unui tratament ca ”o constatare accidentală”.
Spre deosebire de marea majoritate a malformațiilor arterio-venoase neurologice, un tip de malformații se manifestă printr-o simptomatologie severă la scurt timp după naștere; leziunea aflându-se la nivelul venei Galen, frecvent asociată cu hidrocefalie.
Tabloul clinic sever se caracterizează prin tumefacția venelor scalpului, convulsii, insuficiența cardiacă congestivă.
Copiii născuți cu aceste condiții care supraviețuiesc copilăriei rămân de cele mai multe ori cu o dezvoltare afectată, prezentă tulburărilor de comportament fără ca simptomatologia să devină evidentă.
De cele mai multe ori, malformațiile arterio-venoase prezintă următoarele semne:
În cazul hemoragiei, simptomele și manifestările includ: cefalee severă, bruscă, greață, vărsătură, ceafă rigidă, tulburări neurologice, pierderea stării de conștiență, deces.
Contact1. Hemoragia cerebro-meningiana este sindromul cel mai comun, care semnalează abrupt prezența afecțiunii.
2. Crizele epileptice reprezinta in 46% din cazuri primul simptom clinic prin care se manifesta malformatiile arterio-venoase și sunt frecvente în cazul malformațiilor mari și mijlocii.
3. Sindromul pseudo-tumoralal se regăsește în evolutia malformațiilor mari și mai ales în cele cu localizare la nivelul fosei craniene posterioare.
Gradul malformației este stabilit în funcție de:
Tratamentul intervențional – embolizarea – este o tehnică minim invazivă care presupune injectarea unui material (ca un lipici/ altă substanță lichidă adezivă non-reactivă) la nivelul MAV. Odată injectată, substanța se întărește rapid, astfel încât să blocheze total sau parțial sângele la acest nivel.
Embolizarea se realizează printr-o tehnică similară angiografiei. Se efectuează sub anestezie generală. După anestezie se efectuează o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției). Ulterior se administrează heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției) și apoi se introduce pe teacă un cateter până la locul leziunii.
Se practică angiograme seriate cu ajutorul cărora se verifică constant poziția cateterului și, în plus, se verifică încă o dată dacă malformația vasculară se pretează la tratament intervențional.
În momentul în care se ajunge la nivelul anomaliei se injectează substanța care în momentul în care este eliberată în interiorul malformației, se întărește și oprește astfel alimentarea cu sange.
La finalul injectarii se verifică statusul obstrucției prin angiografie.
În unele cazuri, mai ales în cazul malformațiilor arterio-venoase cerebrale voluminoase, ne putem aștepta la necesitatea unor ședințe repetate de embolizare, cu obstrucții parțiale seriate, până la închidere totală.
Embolizarea se consideră încheiată embolizarea atunci când fie s-a obținut obstrucția totală, fie se consideră ca în cadrul acelei ședințe nu se mai poate tenta nimic. La final, se îndepărtează cateterele, teaca putând a fi lăsată pe loc încă câteva ore. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
Completeaza cu usurinta formularul de contact, lasa-ne detaliile corecte si complete, iar noi urmeaza sa revenim cu o confirmare pentru programarea consultului.