Doctor Mihai Creteanu Jr.

Embolizarea anevrismului cerebral

Neuroradiologia intervențională oferă pacienților cu anevrism cerebral șansa de tratament minim-invaziv, cu recuperare rapidă, fără durere. Anevrismul cerebral, deși este cel mai adesea asimptomatic, se asociază cu un risc crescut de sângerare care poate avea consecințe severe (inclusiv decesul). Prin urmare, este importantă o atitudine terapeutică optimă, înainte de dezvoltarea complicațiilor! În acest sens, metoda intervențională de tratament permite o rezolvare eficientă cu perioadă de recuperare scurtă și spitalizare redusă, permițându-vă reluarea activității obișnuite rapid după procedură.

Programeaza-te Exploreaza

CE ESTE ANEVRISMUL CEREBRAL?

Anevrismul cerebral este o zonă dilatată (umflată) la nivelul unei artere cerebrale. Poate să rămână nedepistat și să nu prezinte simptome o lungă perioada de timp. De cele mai multe ori, anevrismele sunt descoperite în timpul unor investigații realizate pentru alte afecțiuni. Dacă se rupe,anevrismul poate fi fatal.

În acest caz, lupta cu anevrismul cerebral este una contra timp deoarece trebuie luate măsuri urgente în primele 24 – 48 de ore. Anevrismul cerebral este o patologie extrem de gravă care se datoreaza unei malformații vasculare. În anumite condiții de stres, de puseu de hipertensiune, de enervare, de discuții în contradictoriu, acest anevrism se poate rupe.

Din nefericire, un sfert dintre pacienţii cu ruptură de anevrism nu ajung la spital în timp util pentru a fi salvaţi. Cei care ajung, au nevoie de intervenţie chirurgicală deschisă pentru reconstrucţia vasului de sânge afectat sau embolizare.

Când sângele a erupt în creier, pacientul intră în comă sau în stare de somnolență, cu partea opusă anevrismului în hemipareza cu afectarea foarte grava a funcțiilor organismului. Cele mai expuse persoane la producerea unui anevrism cerebral sunt cele active, cele cu vârste cuprinse între 35 si 55 de ani.

Există mai multe tipuri de anevrisme cerebrale și sunt descrise în funcție de forma: 

  • saculare (rotunde) sau
  • fuziforme ( mai dilatate si mai largi). 

Anevrismele se mai clasifică în 2 grupe adiționale: 

  • anevrisme adevărate și
  • false. 

Un anevrism adevărat cuprinde toate cele 3 straturi ale vasului: intima, media și adventicea. Cauza acestora poate fi congenitală, în urma unor infecții (anevrisme micotice), sau din cauza modificarilor vasculare din hipertensiunea arterială.

Un anevrism fals sau pseudoanevrism se caracterizează numai prin hernierea tunicii intime. Este declanșat de traumatisme sau de disectia arterială. Localizarea cea mai frecventă a anevrismelor este pe arterele de la baza creierului, cunoscute sub numele de poligonul Willis. Sunt mai frecvente la adulți decât la copii, dar pot să survină la orice vârsta

CARE SUNT SIMPTOMELE UNUI ANEVRISM?

Anevrismele mici și nerupte nu dau simptome de obicei. Pe măsură ce cresc în dimensiuni riscul de rupere crește. În cazul unui anevrism cerebral nerupt, simptomele apar atunci când, din cauza dimensiunii sale, acesta manifestă presiune pe țesuturi și nervi și pot include: durere deasupra și în spatele ochiului, slăbiciune, pupile dilatate, tulburări de vedere sau vedere dublă, paralizie ce afectează o parte a feței.

Programare online

În cazul anevrismului rupt, simptomele debutează brusc:

  • forma severă de cefalee, persistentă,
  • dureri la nivelul ochilor,
  • stare letargică,
  • greață, vărsături,
  • pierderea cunoștinței,
  • mișcări neobișnuite ale ochilor,
  • tulburări de vedere, sensibilitate la lumină,
  • senzație de gât înțepenit,
  • discurs incoerent,
  • amorțeală pe o parte a feței,
  • stop cardiac.

Acest eveniment devine amenințător pentru viața pacientului și necesită tratament adecvat și rapid. Sângele rezultat prin ruptura vasului acoperă creierul (hemoragie subarahnoidiana) sau produce hematoame intracerebrale.

Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numită scala Hunt și Hess.

CUM SE STABILEȘTE DIAGNOSTICUL UNUI ANEVRISM?

Diagnosticul acestei anomalii se poate stabili în urma efectuării unor investigații imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale. Deși nu sunt ereditare, există o anumită predispoziție genetică, prin urmare se recomandă ca rudele pacienților cu anevrism cerebral să efectueze teste de depistare.

Programare online

Consultatia preoperatorie va stabili dacă anevrismul se preteaza la tratament intervențional sau la cel chirurgical. În acest sens sunt utile investigatiile imagistice menționate anterior. Înainte de intervenție, trebuie să preveniți medicul intervenționist asupra antecedentelor de alergie, dacă exista suspiciunea de sarcină.

De asemenea, trebuie menționate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom) sau alte afecțiuni asociate (diabet zaharat, boala renală). Se efectuează de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelul hemoglobinei, funcției renale, iar în funcție de patologia asociată pot fi necesare teste suplimentare. Internarea are loc în ziua premergătoare intervenției și în dimineața intervenției pacientul trebuie să nu mănânce și să nu consume lichide.

CUM SE DESFĂȘOARĂ PROCEDURA
 DE EMBOLIZARE A ANEVRISMULUI CEREBRAL?

Acest tratament intervențional se efectuează printr-o tehnică similară angiografiei cerebrale. Deoarece se practică sub anestezie generală, în timpul intervenției pacientul nu va simți nimic, iar după intervenție se administrează medicamente antialgice la nevoie (poate exista un mic disconfort legat de locul inciziei).

Se realizează în laboratorul de angiografie. După anestezie se realizează o incizie mică la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care facilitează manevrarea echipamentului necesar intervenției).

Următorul pas îl reprezintă administrarea heparinei, un medicament care împiedică formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției. Prin tubul menționat mai sus se introduce un cateter, iar pe acesta un microcateter prevăzut în capăt cu un dispozitiv denumit “coil”. Cu ajutorul acestui dispozitiv se va închide anevrismul.

Odată ajuns la nivelul anevrismului, acest dispozitiv numit coil (fabricat din platină, extrem de fin) se va insera în deschizătura anomaliei vasculare și va umple anevrismul.

În acest mod va bloca total sau parțial intrarea sângelui. Este posibil să fie nevoie de mai multe astfel de dispozitive pentru blocarea completă a anevrismului.

Pe parcursul intervenției verificăm localizarea cateterului realizând angiograme repetate. În timpul intervenției se verifică în permanență localizarea cateterului prin angiograme repetate. Angiograma presupune injectarea substanței de contrast pe cateter, ce permite vizualizarea cateterelor și a sistemului vascular.

După montarea coil-ului se va controla angiografic rezultatul, iar dacă a fost închis anevrismul, se va aplica un microcurent ce va induce desprinderea coil-ului de microcateter. Urmează apoi retragerea tuturor cateterelor, iar teaca se mai poate lăsa pe loc timp de câteva ore.

După finalizarea investigației se vor îndepărta cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se va aplica compresiunea arterei folosite. Pentru a se obține compresia, se va pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 12-24 de ore pentru a se evita sângerările.

Procedura de embolizare durează de obicei 2-3 ore, însă uneori de poate derula până la 6 ore.

După procedură, pacientul va bea cel puțin 2L de apă pentru a facilita eliminarea substanței de contrast, va mai face o electrocardiogramă de control, iar pansamentul de la locul puncției se va scoate după 12-24 ore (este necesar repausul la pat). La cel puțin o lună de la intervenție, se va face verificarea stadiului anevrismului prin realizarea angiografiei.

 

CARE SUNT AVANTAJELE
EMBOLIZĂRII ANEVRISMULUI CEREBRAL?

Există multiple avantaje pentru pacient:

  • reduce riscul de ruptură 
  • reduce simptomatologia 
  • poate reduce dimensiunile unui anevrism considerat anterior inoperabil 
  • tratament minim invaziv
  • durată redusă a procedurii
  • recuperare și spitalizare scurte.

EMBOLIZAREA ANEVRISMULUI CEREBRAL PRESUPUNE RISCURI?

Complicatiile sunt rare și riscul de complicatii e redus datorită unei pregătiri corespunzătoare și prin supravegherea permanentă a pacientului. Ce reacții pot avea loc?

  • reacții alergice la substanțele administrate, 
  • reacții la anestezice
  • fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • mici sângerări la nivelul puncției vasculare
  • febră, cefalee, migrena
  • Infecție
  • embolie gazoasă 
  • lezarea peretelui aortic sau al arterei femurale, 
  • și altele pe care vi le va prezenta medicul, însă repetăm faptul că rata de incidență este una mică.

Vrei să știi dacă poți să urmezi tratamentul intervențional de embolizare a anevrismului cerebral? Programează chiar acum o consultație! 

Video & resurse utile

Luptă contracronometru la Spitalul Suceava, pentru salvarea unui pacient cu anevrism cerebral rupt

Echipa de medici Ticu Blănaru, neurochirurg, și Mihai Crețeanu, radiolog intervenționist, de la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, a dus o luptă contracronometru pentru salvarea unui pacient în vârstă de 55 de ani, care a ajuns la Urgențe cu un anevrism cerebral rupt.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2021-04-28/Lupta-contracronometru-la-Spitalul-Suceava-pentru-salvarea-unui-pacient-cu-anevrism-cerebral-rupt#ixzz81g0KLUCM

Embolizarea anevrismului splenic: premieră medicală la Spitalul Arcadia

Anevrismul este o dilatare anormală a unui vas de sânge. Poate apărea la orice nivel, cele mai frecvente tipuri de anevrism fiind cele aortice, iliace și splenice. Cauzele de apariție ale anevrismelor nu sunt cunoscute în totalitate, dar printre factorii de risc pot fi menționați hipertensiunea, fumatul, hipercolesterolemia, defectele genetice ale peretelui vascular și afecţiunile metabolice. 

citeste mai multe

Primele embolizări de anevrism cerebral din Moldova, efectuate cu succes la Suceava

O procedură chirurgicală în premieră pentru zona Moldovei a fost realizată cu succes în această săptămână la Centrul de excelenţă în cardiologie şi radiologie intervenţională ARES din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă. Două femei, de 52 şi  55 de ani, care sufereau de anevrism cerebral au fost salvate de o echipă de medici suceveni, asistaţi de un specialist din Italia. În locul unei operaţii complicate pe creier, medicii au folosit o metodă revoluţionară, care constă în implantarea unui stent special pentru devierea fluxului de sânge din vasul de sânge bolnav şi cu ajutorul căruia în final se reface vasul. Marele avantaj al noii tehnici este că nu se intervine direct pe creier, prin deschiderea cutiei craniene, ceea ce înseamnă o reducere a riscului de deces sau complicaţii cerebrale cu sechele pe viaţă. În plus, şi perioada de recuperare a pacientului este mai mică, acesta putând pleca acasă şi fiind apt să-şi reia activităţile obişnuite după numai patru zile de la intervenţie.

citeste mai multe

Programeaza-te la un consult

Completeaza cu usurinta formularul de contact, lasa-ne detaliile corecte si complete, iar noi urmeaza sa revenim cu o confirmare pentru programarea consultului.